Giovanni Bottesini: Lucrari in prima auditie la Filarmonica Moldova Iasi

Vineri, 6 noiembrie 2026, ora 19 Casa de Cultură a Studenților Concert vocal-simfonic – Giovanni Bottesini Dirijor: Adrian Morar Dirijorul corului: Consuela Radu-Țaga Program: Giovanni Bottesini Grande Allegro di Concerto „Alla Mendelssohn” Solist: Virgil Florin Prisacariu, contrabas Gran Duo Concertante Soliști: Laurențiu Busnea, vioară Mircea Bârzu, contrabas Messa da Requiem Soliști: Milița Pantin, soprana Denisa Iamandi, mezzo-soprana Teodor Malanca, tenor Mihai Scarlat, bas Laureați ai Concursului Internațional de Canto Alexandru Fărcaș Cluj-Napoca Filarmonica Moldova Iași propune un program dedicat integral creației lui Giovanni Bottesini (1821–1889), personalitate complexă a secolului al XIX-lea, recunoscut în istoria muzicii drept compozitor, dirijor și virtuos al contrabasului. Concertul oferă publicului oportunitatea rară de a descoperi trei lucrări prezentate în primă audiție. Născut în Crema, Italia, Bottesini a primit primele noțiuni muzicale de la tatăl său, clarinetist și compozitor. A studiat contrabasul la Conservatorul din Milano, urmând în paralel cursuri de armonie, contrapunct și compoziție. Cu banii câștigați la absolvire, sursele epocii menționează că și-ar fi cumpărat un contrabas de marcă, pe care a montat doar trei corzi și pe care l-a acordat cu un ton mai sus, tocmai pentru a se apropia de timbrul liric al violoncelului. Supranumit în epocă Paganini al contrabasului, destinul său a generat numeroase povestiri și legende. Dincolo de mit, certitudinile rămân frumoasele sale compoziții, majoritatea dedicate contrabasului și faptul că, sub îndrumarea lui Verdi, a dirijat premiera absolută a operei Aida, la Cairo, în anul 1871. Prima parte a serii evidențiază măiestria scriiturii instrumentale prin două opusuri de o tehnică redutabilă: Grande Allegro di Concerto „Alla Mendelssohn” pentru contrabas și orchestră de coarde și Gran Duo Concertante pentru vioară, contrabas și orchestră. .Ambele lucrări ilustrează modul în care compozitorul a lărgit limitele expresive ale contrabasului, transformându-l într-o voce agilă și profund cantabilă. Partea a doua relevă o fațetă mult mai puțin explorată a compozitorului: ipostaza de autor de muzică sacră de mari dimensiuni. Messa da Requiem a fost compusă în 1877 sub impulsul unei drame personale — dispariția timpurie a fratelui său. Deși s-a bucurat de succes la premiera din Torino (1880), lucrarea a intrat ulterior într-un con de umbră, fiind eclipsată de Requiem-ul contemporanului său, Giuseppe Verdi. Partitura îmbină rigoarea contrapunctului cu o sensibilitate melodică romantică, oferind o scriitură densă orchestrei, corului și soliștilor. O particularitate importantă a acestui concert o reprezintă cvartetul vocal solistic din Messa da Requiem, alcătuit din tineri artiști de valoare, Laureați ai Concursului Internațional de Canto Alexandru Fărcaș de la Cluj-Napoca, un demers ce valorifică excelența noii generații de interpreți lirici.